Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a solicitat decalarea cu șase ani a proiectului de construire al noului terminal de la aeroportul Henri Coandă din București.
Prin solicitarea transmisă de CNAB către Ministerul Transporturilor în la începutul lunii ianuarie 2022, compania dorește decalarea cu șase ani a etapei trei din Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la AIHCB.
Potrivit proiectului, această etapă, care are în prezent termen de execuție 1 ianuarie 2014 – 2022, constă în realizarea lucrărilor de:
– dezvoltare a infrastructurilor de transport terestru în vederea asigurării accesului în zona de est a Aeroportului Internațional Henri Coandă;
– dezvoltare a infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de pasageri prin realizarea unui nou terminal şi a sistemului de căi de rulare şi platforme necesare;
– dezvoltare a infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri şi poștă prin realizarea unei platforme multimodale cargo dar și realizarea unui parc tehnologic high tech pentru dezvoltarea activităților conexe transportului aerian.
În ceea ce privește noile termene, CNAB afirmă că realizarea acestor lucrări ar avea o durată de aproximativ trei ani de zile și dorește ca lucrările de construcție să înceapă abia în anul 2025.
Tot în 2025 compania dorește contractarea fondurilor necesare pentru executarea proiectului.
Astfel, noul terminal al aeroportului Henri Coandă ar putea fi operațional în cel mai fericit caz abia în anul 2028, se arată în documentele transmise de companie către Ministerul Transporturilor.
Pentru a motiva această solicitare, CNAB menționează reducerea traficului de pasageri cauzată de Covid 19, dificultăți în finanțarea proiectului și alocarea unor fonduri și resurse umane pentru a aduce la standarde internaționale infrastructura actuală a celui mai mare aeroport din țară.
Proiectul de extindere a aeroportului Henri Coandă din București are o vechime de peste 20 de ani.
Cu un an înainte de pandemie cel mai mare aeroport din România era cu mult subdimensionat și, în consecință, sugrumat de numărul mare de pasageri care-l tranzitau.
În ciuda pandemiei, chiar și în ultimii doi ani de pandemie la orele de vârf infrastructura aeroportuară dedicată prelucrării pasagerilor este deseori total depășită de numărul mare de pasageri.
În ceea ce privește traficul aerian, organizațiile internaționale și experții din industrie estimează că acesta va reveni la nivelul din 2019 în 2024 – 2026.
Astfel, dacă numărul pasagerilor care tranzitează Aeroportul Henri Coandă ajunge din nou la peste 10-12 milioane de pasageri anual în anii 2024 – 2026, asta înseamnă că pasagerii, aglomerația și dezordinea de pe cel mai mare aeroport din țară va continua în aceeași manieră ani de zile, până când noul terminal și noile platforme și căi de rulare vor fi finalizate.
De asemenea, platformele aeroportului unde sunt parcate avioanele companiilor aeriene au devenit începând cu toamna anului 2021 neîncăpătoare, CNAB impunând în consecință mai multe restricții de operare.
Motivația completă a Companiei Naționale Aeroporturi București pentru solicitarea decalării proiectului este următoarea:
Realizarea obiectivelor Programului strategic va fi o acțiune extrem de complexă, iar finanțarea lucrărilor presupune un efort financiar foarte mare. În acest sens, au fost organizate întâlniri cu organisme financiare internaționale (BERD, BEI), bănci comerciale și companii de consultanță, cu scopul de a pregăti modalitatea optimă de finanțare și implementare a proiectului.
În același timp, CNAB îşi propune să continue direcționarea unor importante resurse financiare şi umane în vederea implementării unor investiții necesare pentru creșterea nivelului de siguranță în operarea traficului aerian intern şi internațional şi conformarea cu prevederile reglementărilor UE.
Între obiectivele stabilite pentru execuție în perioada următoare figurează lucrări pentru modernizarea suprafeţelor de mișcare în vederea conformării cu prevederile Regulamentului UE nr.139/2014 şi creșterii capacității de procesare a aeronavelor, programe privind ridicarea nivelului de securitate (sistem perimetral de securitate, echipamente control securitate, echipamente detectare explozivi, modernizare si extindere sistem TVCI de recunoaștere facială şi video analiză inteligentă), modernizarea sistemului de benzi bagaje, proiecte energetice şi cu impact în reducerea amprentei de carbon (stație epurare ape uzate la AIHCB, reabilitare şi reorganizare rețele termice exterioare, lucrări de explorare pentru apa geotermală şi de protecție a mediului în perimetrul AIHCB, înlocuirea iluminatului exterior cu lampi LED).
Astfel, AIHCB va fi dotat cu infrastructură, instalații şi echipamente la standarde internaționale, având posibilitatea prestării unor servicii aeroportuare complete în deplină siguranță şi la un înalt nivel calitativ.
Ȋn prezent atât România cât întreaga lume se confruntă cu pandemia COVID19 ce a generat un impact negativ istoric asupra industriei aviatice la nivel global. Compania Națională Aeroporturi București a resimțit puternic efectele pandemiei și ale restricțiilor impuse, astfel încât traficul înregistrat pe parcursul anului 2020 a fost de 4,5 milioane pasageri, în comparație cu anul 2019, când aeroportul a procesat puțin sub 15 milioane pasageri, o scădere de 70%.
Având în vedere nivelul de incertitudine generat de pandemia COVID19, care încă nu s-a finalizat, precum şi planul de investiții CNAB necesar a fi realizat în vederea asigurării unei infrastructuri aeroportuare sigure şi conforme cu standardele UE, anticipăm o îngreunare a demersului de atragere a finanțării proiectului în următoarea perioadă, cel puțin până la revenirea traficului aerian la valori similare cu cele specifice perioadei dinaintea crizei pandemice şi revenirea, în consecință, a indicatorilor financiari ai companiei.
De asemenea, luăm în calcul şi o posibilă restrângere a grupei de investitori capabili să finanțeze proiectul.
Implementarea etapei a III-a a programului de investiții, în sensul realizării lucrărilor, în perioada imediat următoare nu poate fi realizată în lipsa fondurilor necesare, iar situația financiară curentă a companiei precum şi previziunile pe termen scurt-mediu nu permit finanțarea din fonduri proprii şi nici atragerea de fonduri împrumutate mai devreme de orizontul anului 2024, fără să apară riscul supraîndatorării.
Conform Studiului de fezabilitate aferent PSDIA, realizarea lucrărilor implică o durată de aproximativ 3 ani astfel încât, dacă considerăm anul 2025 ca an de referință pentru contractarea fondurilor şi apoi începerea lucrărilor atunci estimăm ca termen de finalizare a etapei a III-a, anul 2028, luând în calcul şi perioada de teste şi pregătiri necesare pentru operaționalizarea noii infrastructuri.
Având în vedere:
– Efectul cumulativ generat de întârzierile înregistrate în realizarea etapelor anterioare;
– Criza pandemică şi efectele acesteia asupra industriei aviatice la nivel mondial;
– Necesitatea obținerii finanțării necesare pentru implementarea programului de investiții;
– Riscurile demarării unor litigii de către proprietarii terenurilor expropriate cu posibilitatea retrocedării terenurilor.
CNAB a solicitat actualizarea calendarului de implementare a Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la AIHCB, prevăzut în Ordonanța de Guvern nr. 64/1999 cu modificările și completările ulterioare, în sensul decalării cu șase ani, începând de la următoarea etapă de desfășurare, respectiv etapa a III-a.
⚠️ Acest articol este proprietatea Aviation Geek SRL (www.boardingpass.ro) și este protejat de Legea dreptului de autor și drepturilor conexe (8/1996). În lipsa unui acord scris din partea Aviation Geek SRL, preluarea informațiilor din acest articol se poate face, potrivit reglementarilor în vigoare, doar în limita a maximum 200 de caractere și precizarea sursei cu link activ! Încălcarea acestor prevederi va fi supusă procedurilor pentru intrarea în legalitate și recuperarea daunelor.
