Wizz Air pierde procesul cu CE pentru ajutorul acordat Blue Air

Tribunalul General al Uniunii Europene din Luxemburg a respins în 29 martie 2023 acțiunea în justiție introdusă de Wizz Air împotriva Comisiei Europene prin care cerea anularea deciziei favorabile pentru ajutorul de stat acordat de România companiei Blue Air.

Acordul contestat de Wizz Air a fost semnat la 20 august 2020 și a constat într-un împrumut de stat în valoare de 300,7 milioane lei cu dobânzi subvenționate acordat de statul român companiei aeriene Blue Air.

În 2019, Blue Air a înregistrat o cifră de afaceri de 414 milioane de euro și a operat 23 de avioane pe rute interne și internaționale. Cu toate acestea, restricțiile de călătorie cauzate de pandemia de Covid-19 au afectat serios compania aeriană între martie și iunie 2020.

Ajutorul de stat acordat de statul român a avut ca scop atenuarea acestui impact și a inclus garantarea unui împrumut în valoare de 28,2 milioane euro pentru o perioadă de șase ani.

Adițional, statul a mai garantat și un împrumut de 33,8 milioane de euro pentru o perioadă limitată de șase luni pentru a acoperi parțial nevoile urgente de lichiditate ale Blue Air la momentul respectiv.

Acordarea acestor împrumuturi a permis companiei aeriene low-cost românești să continue să opereze în timp ce urma să elaboreze și să implementeze un plan de restructurare viabil.

Însă, Wizz Air a solicitat anularea deciziei Comisiei prin care au fost aprobate cele două ajutoare de stat. Cu toate acestea, în urma unei ședințe din 12 iulie 2022, Tribunalul a respins toate motivele juridice invocate de Wizz Air și a respins procesul, obligând compania maghiară să suporte cheltuielile de judecată.

Wizz Air acuza Comisia că a evaluat în mod greșit prejudiciul suferit de Blue Air în perioada 16 martie – 30 iunie 2020, din cauza Covid-19.

De asemenea, Comisia nu a făcut distincția între daunele cauzate de pandemie și pierderile rezultate din dificultățile preexistente ale Blue Air, mai adăugase Wizz Air.

În plus, compania low-cost a susținut că Blue Air nu a reușit să își reducă costurile în timpul pandemiei, însă Comisia afirmă că reluarea zborurilor duce automat la creșterea cheltuielilor companiei.

Wizz Air a mai afirmat că Bruxellesul nu a luat în considerare avantajul competitiv al Blue Air care rezultă din ajutorul de stat, dar instanța a constatat că, Comisia are dreptate atunci când a susținut că Blue Air a asigurat conectivitatea aeriană a României pe rute interne și internaționale.

Unele dintre acestea vizau rute către orașe îndepărtate de București care erau greu accesibile din cauza stării proaste a căilor ferate și a infrastructurii rutiere.

Instanța a susținut, de asemenea, argumentul Comisiei potrivit căruia unele aeroporturi mici nu ar fi deservite dacă Blue Air ar părăsi piața, având în vedere că Wizz Air sau alte companii low-cost nu și-au manifestat niciun interes în deservirea acestor rute, în timp ce TAROM nu a oferit servicii low-cost.

De asemenea, Blue Air a fost singura companie aeriană low-cost care operează rute din România către Florența, Milano Linate, Stuttgart, Köln/Bonn, Amsterdam , Paris CDG și Helsinki și alte aeroporturi principale din Europa, iar Wizz Air nu ar fi avut intenția să zboare către acestea.

În plus, după cum a observat Comisia, călătorii transportați de Blue Air ar fi mici antreprenori locali și diaspora românească din afara României, în principal din Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.

Instanța a respins, în final, și acuzațiile Wizz Air potrivit cărora Comisia ar fi trebuit să solicite Blue Air să prezinte un plan de restructurare în termen de șase luni de la primirea ajutorului de stat.