În ultimele zile a circulat, pe un site de știri din Iași, o afirmație care la prima vedere pare doar o observație statistică, dar care, citită cu atenție, transmite mult mai mult decât atât.
Autorul său spune așa: „Atenție la nuanță, 1,4 milioane din pasagerii care au zburat de la Chișinău în 2025 sunt cetățeni români, oameni care au considerat că ofertele de la Iași sau Suceava sunt mult sub cele ale aeroportului din capitala Basarabiei”.
Formularea este interesantă nu prin cifră, pentru că da, vorbim de un număr real și cifra e corectă, ci prin concluzia sugerată de autor. Ideea care se insinuează este că un volum uriaș de români, în special din estul țării, ar ocoli aeroporturile din Iași și Suceava pentru a zbura din Chișinău, atrași de oferte mai bune.
Cu alte cuvinte, aeroportul din capitala Republicii Moldova ar „fura” pasageri din România datorită unui număr mai mare de rute fără escale disponibile din Chișinău, iar aeroporturile din estul României ar pierde teren din cauza propriilor neajunsuri.
Problema este că această concluzie nu rezistă atunci când pui cifrele în context.
În primul rând, aeroportul din Chișinău nu deservește exclusiv, sau măcar majoritar, Republica Moldova. Peste 50% dintre pasagerii care tranzitează acest aeroport sunt cetățeni ucraineni, un efect direct al contextului geopolitic și al faptului că Chișinăul a devenit un hub aerian regional de facto.
Din cauza războiului din Ucraina, a crescut în utilimii ani și traficul de pasageri pe aeroporturile din Iași, Suceava și Bacău, iar orice analiză care ignoră acest aspect pleacă deja cu un handicap major.
Apoi, există realitatea simplă, observabilă cu ochiul liber. Dacă ar fi adevărat că sute de mii de români din estul României aleg să zboare din Chișinău, ar trebui să vedem infrastructura aferentă acestui flux: microbuze, autocare, servicii regulate care să ducă pasageri din Iași, Botoșani sau Suceava spre aeroportul moldovean.
În practică, acest fenomen este marginal. În schimb, la aeroportul Iași, de exemplu, există constant transport organizat care preia pasageri din Republica Moldova și îi duce înapoi peste Prut. Fluxul real este, predominant, dinspre Moldova spre România, nu invers.
Iar acest lucru este evidențiat în multiple articole de presă și anunțuri oficiale ale aeroportului ieșean, care atrag atenția asupra transportului de persoane ilegal de la Iași spre Moldova.
Astfel, răspunsul cel mai apropiat de realitate pentru explicația celor 1,4 milioane de „pasageri români” care zboară de la Chișinău vine chiar dintr-o declarație oficială.
În 2024, președinta Republicii Moldova spunea că aproximativ un milion de moldoveni dețin cetățenie română. Acești oameni sunt români din punct de vedere juridic, când călătoresc cu documente emise de România, însă trăiesc, muncesc și călătoresc din Republica Moldova.
Dacă presupunem că doar jumătate dintre acești cetățeni sunt plecați la muncă în străinătate sau călătoresc internațional într-un an, fie întorcându-se acasă, fie plecând din nou, ajungem deja la un ordin de mărime de aproximativ un milion de pasageri anual. Fără să fi pus la socoteală niciun român din Iași, Suceava sau alte județe din estul României.
La acest număr se adaugă și pasagerii de pe ruta București – Chișinău, în jur de 200.000 anual. Este foarte probabil ca majoritatea lor să călătorească folosind documente românești, fiind automat incluși în statistica pasagerilor „români” care zboară de la Chișinău.
Privite astfel, cifrele nu mai spun povestea unor români care abandonează aeroporturile din estul țării pentru Chișinău, ci descriu o realitate demografică și socială unică: un stat în care o parte semnificativă a populației deține cetățenie română și folosește aeroportul local ca principal punct de plecare spre restul lumii.
De aceea, insinuarea autorului că 1,4 milioane de români ar zbura anual din Chișinău „în defavoarea” aeroporturilor din Iași sau Suceava este, cel puțin, forțată. Cifra este reală, dar concluzia este greșită.
De asemenea, există și români din județele aflate în estul țării care aleg să călătorească spre și dinspre Chișinău, dar cu siguranță numărul lor este departe de cifra de 1,4 milioane.
Așadar, în momentul în care scoți contextul din ecuație, statistica devine nu un instrument de informare, ci unul de manipulare subtilă.
Abonează-te la BoardingPass Plus
Deții deja un abonament BoardingPass Plus?
⚠️ Acest articol este proprietatea Aviation Geek SRL (www.boardingpass.ro) și este protejat de Legea dreptului de autor și drepturilor conexe (8/1996). În lipsa unui acord scris din partea Aviation Geek SRL, preluarea informațiilor din acest articol se poate face, potrivit reglementarilor în vigoare, doar în limita a maximum 200 de caractere și precizarea sursei cu link activ! Încălcarea acestor prevederi va fi supusă procedurilor pentru intrarea în legalitate și recuperarea daunelor.
