ANALIZĂ Chiar a alungat „taxa Temu” avioanele cargo din România?

Datele de trafic arată că zborurile cargo dintre China și România au continuat și după introducerea „taxei Temu”, iar scenariul unui exod de la aeroportul Otopeni spre altele din afara țării pare mai degrabă o exagerare mediatică decât o realitate confirmată.

În ultimele zile, presa din România a fost dominată de un subiect cu legătură directă cu aviația, din care s-a creat impresia că aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni) din București ar fi fost lovit de un adevărat cataclism logistic.

Valul de articole pare să fi pornit de la cifrele prezentate de o asociație a comisionarilor vamali, care a vorbit despre un presupus declin dramatic al coletelor sosite din China în prima lună din 2026, imediat după intrarea în vigoare a așa-numitei „taxe Temu”.

Aceasta reprezintă o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara UE, aplicată de la 1 ianuarie 2026 în special comenzilor de pe platforme precum Temu, Shein, AliExpress sau Trendyol, pentru pachete cu valoare sub 150 de euro.

Autoritățile au justificat măsura prin nevoia de a acoperi costurile de procesare vamală și de a reduce avantajul competitiv al produselor foarte ieftine din Asia.

Asociația respectivă a afirmat că în a doua jumătate a anului 2025 ar fi intrat în România 7,362 milioane de colete din China, transportate cu 278 de zboruri, iar după introducerea taxei „aproximativ 99% din volumele de e-commerce” ar fi fost redirecționate instantaneu către alte puncte de intrare în UE.

Pentru ianuarie 2026, asociația în cauză nu a mai fost însă oferit date despre numărul de zboruri cargo operate între China și România, un detaliu cel puțin bizar.

BoardingPass nu a putut verifica independent aceste cifre, întrucât datele privind numărul coletelor extracomunitare nu sunt publicate nici de Autoritatea Vamală Română, nici de Institutul Național de Statistică, motiv pentru care nu putem comenta validitatea lor.

În schimb, numărul zborurilor cargo cu originea în China și Hong Kong poate fi verificat independent, iar pe acest subiect vă vom putea oferi mai multe detalii.

Zborurile directe dintre China și România nu au fost niciodată o obișnuință, iar apariția lor în primăvara lui 2025 a determinat BoardingPass să monitorizeze constant fenomenul.

Între aprilie și decembrie 2025 au fost operate 332 de astfel de zboruri, majoritatea cu aterizare la Otopeni, câteva la Oradea, iar volumele au crescut semnificativ în ultimele luni ale anului, pe fondul campaniilor de tip Black Friday și al cumpărăturilor de Crăciun.

În ianuarie 2026 au fost operate 28 de zboruri cargo din China spre București, toate cu avioane mari, 24 cu Boeing 747 și patru cu Boeing 767. Numărul este peste nivelul multor luni din 2025, ceea ce contrazice ideea că traficul s-ar fi prăbușit brusc, dar în continuare abordăm subiectul mai pe larg.

Compararea exclusivă a lunii ianuarie 2026 cu noiembrie-decembrie 2025, luni cu activitate excepțională și cu numeroase zboruri operate predominant cu Boeing 737-800 convertite pentru marfă, poate crea o imagine distorsionată.

În realitate, ianuarie 2026 este cu puțin sub media anuală de 36 de zboruri pe lună, iar pe Otopeni a continuat să aterizeze un volum important de zboruri cargo din China, operate doar cu avioane mari.

După analiza BoardingPass au apărut explicații alternative, potrivit cărora aceste avioane ar transporta alte tipuri de marfă, nesupuse „taxei Temu”.

Scenariul este puțin probabil: până în 2025 astfel de zbpruri nu existau aproape deloc, iar importurile clasice din China se fac preponderent pe cale maritimă, transportul aerian fiind justificat financiar doar pentru volume foarte mari de colete individuale sau pentru bunuri scumpe și perisabile.

De asemenea, BoardingPass nu a identificat zboruri cargo din China către aeroporturi din Bulgaria, deși multe articole au indicat această destinație ca principal punct de redirecționare.

În cazul Ungariei, Budapesta este de ani buni un hub logistic major, cu zeci de zboruri săptămânale din China, astfel că fără date concrete nu se poate afirma că zborurile de acolo ar fi fost operate la București în lipsa taxei.

Cert este că marfa pentru giganții comerțului electronic chinezi continua să ajungă la Budapesta și înainte de 2026 și, cel mai probabil, continuă și acum.

Un alt argument invocat a fost scăderea cantității de marfă raportate de Compania Națională Aeroporturi București pentru 2025 față de 2024.

Totuși, aceste statistici par să nu includă marfa de pe zborurile cargo neregulate, precum cele din China, ci doar volumele procesate de marii curieri internaționali și marfa din calele avioanelor de pasageri.

Altfel nu se explică de ce, în noiembrie 2025, când la Otopeni au aterizat 94 de zboruri cargo, CNAB a raportat tot o scădere față de noiembrie 2024, când asemenea zboruri nu existau.

De asemenea, creșterea de la un an la altul cu doar 16% în condițiile în care au fost operate peste 300 de zboruri cargo, care în 2024 nu au existat, e un alt indiciu clar al faptului că marfa transportată pe aceste zboruri nu ar fi inclusă în statisticile CNAB.

În aceste condiții, imaginea unui exod al avioanelor cargo din România pare mai degrabă o construcție mediatică bazată pe date incomplete.

Din perspectiva BoardingPass, modul în care subiectul a explodat în presă și accentul pus aproape exclusiv pe presupusa redirecționare a coletelor spre alte state UE ridică semne de întrebare privind interesele reale din spatele acestei narațiuni.

Concluziile finale le poate trage fiecare, însă datele disponibile nu confirmă scenariul unei „scăderi dramatice” a zborurilor din China pe aeroportul Otopeni după introducerea „taxei Temu”.