Recent, am stat la discuții cu Eduard Popa de la Panorama despre potențialul pe care aeroportul din Brașov îl are – rezultatul poate fi citit aici.
Pe scurt, m-am arătat sceptic de succesul pe care acest aeroport îl va avea pe termen mediu și lung în economia și dezvoltarea regiunii Brașov, iar această opinie nu rezonează deloc cu cea a brașovenilor și a generat mai multe discuții aprinse pe rețelele de socializare, unele fiind fondate, altele mai puțin.
Desigur, nu au lipsit și mesajele jignitoare și unele destul de amenințătoare la adresa mea, pentru că… cine sunt eu să-mi dau cu părerea despre acest subiect?!
În orice caz, din ce observ și înțeleg, brașovenii își pun speranța și se bazează extrem de mult pe sectorul turistic din zonă, și puțin pe cel industrial, și afirmă că aeroportul din Brașov va avea, totuși, succes. Aceștia, în mare parte, justifică acest aspect prin numărul foarte mare de turiști pe care-i are Brașovul, în comparație cu Clujul și Iașul.
Într-adevăr, Brașovul (întreg județul) are un număr imens de turiști, cu mult peste Iași, Cluj, Timiș și alte județe din țară, acesta fiind al doilea în top după București – destinație către care se îndreaptă aproape o jumătate dintre totalul de turiști străini care vizitează România.
Dar, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică în 3 august 2023 pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023, din cei 668 de mii de turiști ai județului Brașov, doar 67 de mii au fost străini.
Astfel, la acest capitol, județul Brașov are doar cu nouă mii de turiști străini mai mulți decât județul Cluj și cu 22 de mii de turiști mai mulți decât județul Sibiu, iar numărul turiștilor străini din județul Brașov reprezintă doar 7,26% din totalul de turiști străini care au vizitat România în prima jumătate a anului 2023.

Iar aceste cifre taie foarte mult din diferența dintre județul Brașov și județele Cluj și Iași, folosite deseori pentru comparație, iar cifrele acestea sunt (cât de cât) relevante pentru traficul aerian, deoarece focusul sunt ei – turiștii străini, nu sutele de mii de bucureșteni (preponderent) care vizitează județul Brașov cu mașina sau trenul.
Desigur, brașovenii mai mizează mult pe potențialul turistic al județului Brașov și a celor din vecinătate, un lucru care nu poate fi negat, însă acest aspect este mai puțin relevant dacă nu e exploatat și intens promovat de autoritățile locale și de către industria turistică.
Și nu, am mari dubii că numărul acestora nu e mic din cauza faptului că până acum nu a existat aeroport în Brașov, deoarece alternative relativ rapide de a ajunge de la alte aeroporturi din țară în Brașov există.
Ca să extrapolăm puțin, un potențial turistic enorm îl are și Delta Dunării și Marea Neagră, însă simpla existență a unor aeroporturi în apropierea acestora nu rezolvă problema lipsei de turiști și nu aduce, automat și fără mare efort, hoarde de turiști străini în Deltă sau pe litoralul românesc.
La câteva zeci de kilometri mai la sud, stațiunile bulgărești de pe litoralul Mării Negre au un număr imens de vizitatori străini, care zboară din toată Europa spre aeroporturile din Burgas și Varna, dar… datorită faptului că industria de turism mișcă un deget și face eforturi pentru a atrage turiști din afara Bulgariei.
Iar cu aceeași problemă o să se confrunte și aeroportul din Brașov și întreaga industrie a turismului din județul Brașov și județele învecinate.
Pentru ca aeroportul să aibă succes și să contribuie la o creștere semnificativă a turismului în zona Brașovului, e nevoie de o strategie intensă și imensă de promovare internațională a regiunii și a sectorului turistic din această zonă.
În caz contrar, aeroportul va fi folosit, la capacitate redusă, pentru a transporta brașovenii spre destinații internaționale unde rudele acestora sunt sau le vor avea disponibile pentru a zbura, deoarece clasicele rute spre câteva destinații mari și populare din Europa, precum Londra, Barcelona, Creta sau Antalya, au și vor avea succes cam de pe toate aeroporturile din România.
Dar acestea nu vor fi suficiente pentru a trage linie și a declara că aeroportul din Brașov are sau va avea succes și contribuie enorm la dezvoltarea regiunii.
În final, nu pot decât să-mi doresc să mi se demonstreze contrariul în 3-5 ani, iar aeroportul din Brașov să aibă mare succes, astfel încât autoritățile locale să fie nevoite să vină cu planuri de extindere a acestuia.
Până atunci, trebuie să reținem că, până la urmă, companiile aeriene țin cont de cifre și mai puțin de oportunități și potențial turistic când decid să anunțe o rută nouă.
Abonează-te la BoardingPass Plus
Deții deja un abonament BoardingPass Plus?
⚠️ Acest articol este proprietatea Aviation Geek SRL (www.boardingpass.ro) și este protejat de Legea dreptului de autor și drepturilor conexe (8/1996). În lipsa unui acord scris din partea Aviation Geek SRL, preluarea informațiilor din acest articol se poate face, potrivit reglementarilor în vigoare, doar în limita a maximum 200 de caractere și precizarea sursei cu link activ! Încălcarea acestor prevederi va fi supusă procedurilor pentru intrarea în legalitate și recuperarea daunelor.
De unde ați scos sintagma asta cu „industria turismului” nu știu dar sună ca dracu’ …
Industria e industrie, agricultura e agricultură iar turismul intră în sfera serviciilor. Mai studiați puțină economie!
Este o sintagmă des folosită, inclusiv de către universitățile din România, atât în România cât și în afara țării.
Conteaza doar turistii straini???
Din punctul meu de vedere, da, deoarece șansele să fie operate zboruri de pe aeroporturi din România spre aeroportul din Brașov sunt aproape nule.